Capitolul 1
Călătoria Spirituală
Motto:
„Oamenii călătoresc pentru a vedea înălțimile munților și valurile mării, râurile largi și
întinderea oceanului, dar trec pe lângă cea mai mare minune, ei înșiși.”
Sfântul Augustin
Din timpuri imemoriale, filozofia și practica yoga au
călăuzit căutătorii spirituali către Iluminare. Yoga a
devenit parte din toate culturile, iar astăzi oamenii din
întreaga lume adoptă această practică pentru a se
menține sănătoși din punct de vedere fizic și spiritual.
Practica yoga adâncește conștiința de sine și lărgește
perspectiva asupra realității, ceea ce duce la o
sensibilitate sporită, introspecție, convergență, atenție,
bunătate și compasiune față de ceilalți.
Analogic călătoria spirituală poate fi văzută ca o
ascensiune a unei piramide. Înțelepții Indiei antice știau
că omul poate urca această piramidă prin merite de
bunătate față de ceilalți și poate decade prin nemerite,
provocând suferință. Piramida are o bază, ne ridicăm
treptat, pas cu pas, până când ajungem la punctul cel
mai înalt. În viziunea vedică structura piramidală a vieții
umane este alcătuită din patru aspecte numite
dharmas. Aceste relații sunt eterne și au dat naștere
conceptului numit purushartha. Literal purushartha
înseamnă obiectiv.
Pe calea spirituală considerăm cele patru dharmas
sau purushastras obiectivele finale ale vieții, obiective
ce le reunim într-un singur focar de atenție. Yoga este
puterea prin care le realizăm. Sursa dharmei se află în
adâncurile eternității, și de aceea nu va pieri niciodată.
Adevărul pur poate fi doar trăit și de aceea este
dificil de înțeles. Prin urmare,
am fost îndemnați de către înțelepți să îl
privim ca pe un obiect cu patru fațete, și anume:
1. Dharma, a trăi conform potențialului nostru
uman cel mai înalt și al scopului divin interior;
2. Artha, stabilirea unor țeluri și repere care
impulsionează și asigură scopul interior;
3. Kama, împlinirea dorințelor inimii și găsirea
fericirii în acțiuni bazate pe dharma personală;
4. Moksha, obținerea eliberării conștiinței sau a
Fericirii Divine Eterne Infinite.
Toate acestea (dharma, artha, kama și moksha)
sunt fundamentele pe care trebuie să le urmărim în
aspirația spre perfecțiunea spirituală, astfel încât, încă de
la început, să putem șimți și experimenta o ascensiune
treptată a percepției până la realizarea Totalității Ultime,
a Absolutului.
În lumina dharmei, scopul existenței umane este
unic și indivizibil: realizarea Conștiinței Cosmice. Totuși,
din cauza limitărilor personale, Adevărul ne apare ca
fiind multiplu. Prin urmare, pentru a minimiza dificultatea
de a-L înțelege și de a ne contopi cu El în viața yoghină,
ne supunem unui sistem disciplinar numit tapas
(practică spirituală).
De-a lungul timpului, s-a observat că de cele mai
multe ori, căutătorii spirituali pun accentul pe moksha
(atingerea eliberării conștiinței), părând să uite celelalte
trei aspecte (dharma, artha și kama) prin care ne
putem transforma complet. La polul opus și din
nefericire, societatea de astăzi pune obținerea materială
și plăcerea, care sunt aspecte ale artha și kama,
înaintea dharmei și ignoră simultan moksha, Eliberarea
Spirituală.
Pe calea yoga, numim acțiunile benefice către
ceilalți și în direcția noastră spirituală dharmice și, în
același timp, acțiunile opuse adharmice. Dacă acțiunile
noastre nu sunt întemeiate pe principiile dharmice,
urmărirea adharmică a oricărui obiectiv al vieții nu ne
poate aduce niciodată fericirea pe care ne-o dorim.
Deși purusharthas sunt numite cele patru
dharme, ele mai sunt cunoscute și sub numele de Artha
Dharma, Kama Dharma și Moksha Dharma. Așadar,
cuvântul sanscrit dharma are o înțelegere mai profundă
și trebuie interpretat în funcție de contextul în care este
întâlnit.
Dacă ați citit extrasul de carte despre Dharma, Artha, Kama și Moksha și doriți să ne lăsați un comentariu despre această temă, sau dacă aveți întrebări vă rugăm să ne trimiteți un mesaj. Suntem recunoscători pentru toate gândurile și opiniile dvs. și vă mulțumim pentru timpul acordat.